Despre

Harta hipsometrică

Potrivit Encyclopaedia Britannica Online, hipsometria se referă la măsurarea altitudinilor şi totodată a adâncimilor suprafeţei terestre exprimate relativ la nivelul mării.

Potrivit topografilor şi cartografilor, harta hispometrică ilustrează relieful printr-o serie de convenţii, precum curbele de nivel, umbrirea, haşurile sau scara de culori (Duggal, 2004).

Hipsometria reprezintă un strat tematic reprezentat pe hărţile geografice cu caracter general sau pe cele topografice.

Continuitatea altitudinii suprafeţei tereste este redată prin curbe de nivel şi/sau prin culori, forma suprafeţei acesteia fiind redată cât mai fidel şi cu ajutorul umbririi sau a haşurilor.

1. Hipsometria

Hipsometria ilustrează relieful unui teritoriu, fiind grupat în ansambluri de elemente morfologice în funcţie de caracteristicile de detaliu ale acestora.

Hipsometria presupune secţionarea pe verticală a reliefului, prin idividualizarea unor trepte de relief, acestea fiind denumite trepte hipsometrice.

Numărul şi amplitudinea treptelor hispometrice se stabilesc în funcţie de anumiţi factori precum:

  • scara de proporţie a hărţii
  • gradul de detaliere impus
  • scopul pentru care se realizează harta (cu cât nivelul de detaliu este mai mare, cu atât vor fi individualizate mai multe trepte hipsometrice cu o amplitudine mai redusă).

2. Harta hipsometrică

Potrivit dicţionarului de termeni GIS, harta hipsometrică este o hartă care ilustrează relieful (configuraţia şi altitudinile suprafeţei unui teritoriu), fie prin contururi, haşuri, umbrire sau nuanţe.

Realizarea hărţii hipsometrice se poate efectua prin două modalităţi de lucru:

  • utilizarea ratei hipsometrice – stabilirea imeo valori altitudinale egale (echidistanţă) în funcţie de care se vor stabili izohipsele (linii imaginare ce unesc punctele cu aceeaşi altitudine)
  • delimitarea treptelor hipsometrice în funcţie de variaţia spaţială a celorlalţi indicatori morfometrici şi morfografici (fragmentarea reliefului, panta, categoriile morfografice de forme de relief).

Indiferent de maniera de lucru, harta hipsometrică prezintă un caracter pragmatic, fiind utilă în orice studiu geografic. Din interpretarea hărţii hipsometrice pot rezulta diferite categorii de peisaje geografice, etaje de vegetaţie sau climatice, limita superioară a aşezărilor umane.

Harta hipsometrică se realizează atât manual cât şi cu ajutorul cu ajutorul hărţii topografice.

În GIS, harta hipsometrică este realizată cu ajutorul modelului numeric altitudinal al terenului (cunoscut ca DEM, în limbajul de specialitate internaţional). Totodată, se poate realiza şi manual doar pentru înţelegerea procesului, ajutându-te de harta topografică.

Pentru delimitarea treptelor hipsometrice vor fi folosite curbele de nivel, indiferent de natura acestora (principală, normală sau secundară). Curbele de nivel stabilitate ca izohipse joacă un rol dublu:

  • limita inferioară pentru o treaptă de relief
  • limita superioară pentru treapta alăturată

În geomorfologie, harta hipsometrică este harta care reprezintă altitudinea suprafeţei terestre, aceasta fiind grupată în trepte hipsometrice (clase sau intervale de altitudine), a căror echidistanţă este egală sau nu, în funcţie de utilizarea acesteia.

Pentru detalii sau modele asemănătoare aplicate arealului tău de studiu, contactează-ne!

harta hipsometricaReprezentare 3D a curbelor de nivel principale şi normale

3. Exemple de hărți hipsometrice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *